"Aceste instalatiuni, in cari se aduna tot pestele prins in diferite categorii de ape din regiunea pescariilor Dunarei si a Marii Negre si in cari se conserva el si se prepara sub diferite forme, spre a fi apoi vandut si pus in consumatie, se numesc Cherhanale.
Fiecare pescarie, oricat de mica, trebuie sa aiba si o cherhana, adica o mica constructie – cat de primitiva - in care sa se adune tot pestele prins, sa se pastreze proaspat in ghiata sis a se impacheteze pentru transport la piata sau sa se sareze sis a se prepare in orice alt mod.
Dupa marimea pescariei si situatia ei, dupa inlesnirile de transport la piata, etc., variaza si dimensiunile precum si organizarea cherhanalelor. La baltile mici isolate cu o productie neinsemnata, Cherhanaua este o simpla coliba de stuf, in care se pastreaza pestele in ghiata si se ambaleaza pentru a fi expediat cat mai repede in bune conditiuni la piata." Pescăria și pescuitul în România, Dr. Grigore Antipa
"Casele de Chirpiciu in balta se fac fara niciun schelete de lemn,ci numai punandu-se blocurile pe pamant( caramizile) udata cu apa unele peste altele, spre a forma peretii. Dupa acestia sunt gata,se ung cu lut si se varuiesc.
Casele de pamant batute intre scanduri. In multe parti in balta, pe tot lungul Dunarii, in loc sa se faca caramizi din Chirpiciu, se face intreaga casa dintr-un singur bloc. In locul unde vine peretele se pun doua scanduri,la o distanta una de cealalta egala cu grosimea zidului, si se pune intre el pamant lutos care se bate bine cu maiurile, formandu-se astfel de jur imprejur temelia. Apoi se ridica scandurile mai sus, se pune iarasi pamantg intre ele, care se bat cu maiurile, si asa mai departe se inalta peretii pana sus fara niciun schelet de lemn. Apoi se ung cu lut si se varuiesc ca si casele de Chirpiciu." Pescăria și pescuitul în România, Dr. Grigore Antipa
"Casele de stuf unse cu lut. Talpile, cosoroabele, grijile, si stalpii care compun scheletul casei se fac din lemn gros de salcii; apoi se formeaza peretii din maldari de stuf asezati in picioare unul langa altul, peste care se pune stransversal- pe dinauntru si pe dinafara- o serie de brae (zise si 'brane') de lemn sau de trestie 'legate in cleste' cu mlaja de slacie. Peste peretii astfel formati se pune apoi lutul. Mai intai se iau butati mari de pamant lutos bine mestecat si se arunca acesti bulgari cu putere peste peretele de stuf ('Bulgareala casei'); apoi se lasa putin sa se sbiceasca si se incepe 'unsul' cu lut mai fin care se intinde cu mana ca o tencuiala. Invelisul se face apoi de stuf care se aseaza pe capriori de salcie.
Aceste case de stuf se fac pretutindeni in balta si sunt foarte bune, atat fiindca sunt usoare, asa ca nu se infunda cand se inmoaie pamantul in timpul inundatiilor, cat si fiindca vara sunt racoroase si iarna calduroase." Pescăria și pescuitul în România, Dr. Grigore Antipa
"Marele lor incovenient este ca soarecii si guzganii-care sunt foarte numerosi in balta-se incuiba in pereti si circula in toate partile prin locurile deserte dintre betele de trestie.
Casele de ingraditura de nuiele. Acestea se fac in tocmai ca si casele de stuf, numai ca la pereti in loc de stuf se pun "pari" pe care se ingradesc nuiele si apoi peste acestea se face bulgareala si unsoarea cu lut. In Chilia Veche, cea mai mare parte din casele pescarilor -care sunt foarte practice- sunt facute cu pereti de stuf.
Casele de Chirpiciu; acestea sunt cele mai raspandite in baltile Dobrogei si mai cu seama in Delta Dunarii.
Chirpiciul este un pamant lutos sau clisos,pe care il mesteca bine cu paie –sau cu rogoz- si fac apoi din ele un fel de caramizi mari neacoperite, spatiu, late cat grosimea zidului casei pe care vor sa o construiasca si pe care-dupa ce le da forma cuvenita- le lasa sa se usuce bine." Pescăria și pescuitul în România, Dr. Grigore Antipa
"Aceste bordeie si case cu un caracter mai permanent se construiesc in balta in diferite feluri si din diferite materiale accesibile. [...]
Casele de stuf gol, fara lut. Se face un schelete de lemn de salcie, ca la orce casa simpla si se acopera cu stuf. Peretii insa se formeaza din maldar de stuf asezati in picioare, care se prin pe amandoua partile intre cate doua leaturi de lemne. Dupa inaltimea casei se pun cate doue sau trei randuri de leaturi, la distante ca de 70-80 cm unul de altul.
Acestea sunt mai mult colibe care au numai forma de case si de fac mai mult pe la zavoadele de carmace de la mare." Pescăria și pescuitul în România, Dr. Grigore Antipa
"Acoperisul la toate aceste tipuri de case se face din stuf, si anume din doua feluri:
"Măcinatul grânelor în Dobrogea se făcea în trecut cu ajutorul morilor de vânt; prima atestare documentară a acestora pe pământul patriei noastre datează din 1585 și se referă la Dobrogea. O statistică oficială consemnează pentru anul 1901 un număr de 639 mori de vânt pe teritoriul Dobrogei, din care județului Tulcea, singur, îi aparțin 437 de mori, nordul Dobrogei fiind zona cu cea mai mare densitate a morilor de vânt, unde acestea s-au menținut și cel mai îndelungat timp. Dacă sursa de energie hidraulică lipsește aproape total, în schimb vânturile nu încetează aproape tot timpul anului, ceea ce explică de ce Dobrogea, denumită 'țara vânturilor', a fost în trecut și țara morilor de vânt." (Morile de vânt din Dobrogea. Hedwig Ulrike Rușdea, în memoria etnomuzeologiei românești, Sibiu, Ed. ASTRA Museum, 2012, pagina 22)
Aceasta era imaginea unei Dobrogi dominate de siluetele și aripile morilor de vânt, înșirate ca adevărate santinele spre apărarea teritoriului pământului cel bun. Paradoxul realității actuale este următorul: există mai multe mori de vânt [...]